Cum funcţionează titirezul?

De la Capisci

Salt la: navigare, căutare

Sigur te-ai întrebat măcar o dată de ce nu cade titirezul atunci când este învârtit! Hai să ne gândim împreună, sigur o să găsim un răspuns.

Un experiment

Te rog ia un creion ascuţit şi adu-l cu tine aici, la calculator. Nu contează ce culoare are şi nici nu trebuie să fie foarte ascuţit – dar te rog ia un creion, nu cariocă, pix sau stilou, ca să nu pătezi masa. Te aştept aici până te întorci.

Gata, ai creionul în mână? Bine. Aşează-l în picioare pe masă, cu vârful în jos – încearcă să-l ţii cât poţi de drept. Acum dă-i drumul. A căzut, nu-i aşa? Ştiam că asta o să se întâmple, nu-ţi face griji, ai făcut bine.

Mai încearcă o dată. O să cadă din nou, dar uită-te cu atenţie cu ce viteză cade. Dacă-l ţii foarte drept atunci când îi dai drumul ai să vezi că la început se mişcă destul de încet – ca şi cum la început n-ar fi foarte hotărât în ce direcţie să cadă. Pe urmă, după ce s-a hotărât, cade din ce în ce mai repede, până loveşte masa.

Titirezul

Experiment

Experimentează cu titirezul tău!

Experimentul
Mai întâi desenează un tabel pe o foaie de hârtie, în felul următor:

Tărie Material Timp
... ... ...
... ... ...

Va trebui să desenezi rânduri noi în tabel pe măsură ce faci experimentele. Aşa că hai să experimentăm!

Pune titirezul pe o masă lucioasă, învârte-l cât poţi de tare şi numără în gând până când se opreşte. Ca să fii sigur că numeri de fiecare dată la fel spune cu voce tare „zero” atunci când îi dai drumul din mână, iar apoi numără în gând „unu”... „doi”... „trei”... până se când titirezul se opreşte de tot. La ce număr ai ajuns? Scrie-l repede pe primul rând liber din ultima coloană! Acum completează şi restul căsuţelor de pe acelaşi rând: la tărie scrie „foarte tare” şi la material scrie „masă lucioasă”.

Acum încearcă acelaşi lucru tot pe masa lucioasă, dar nu-l mai învârti chiar cât poţi tu de tare. Numără ca şi mai sus, scrie pe ultima coloană numărul, pe prima coloană „tare” şi la material tot „masă lucioasă”. Acum încearcă să-l învârţi încet pe aceeaşi masă şi procedează la fel. Pe urmă învârteşte-l foarte tare, tare şi încet pe o foaie subţire de hârtie şi scrie toate rezultatele în tabel. Apoi încearcă cele trei experimente pe un şerveţel. Pe un prosop. Apoi pe gresie, pe duşumea, pe o bucată de placaj, pe orice îţi trece prin minte – nu uita să numeri şi să scrii rezultatele experimentelor în tabel!

Rezultatele
Acum uită-te la tabel şi încearcă să răspunzi la următoarele întrebări:

  • Cât de mult contează dacă materialul este lucios?
  • Cât de mult contează dacă materialul este tare?
  • Cât de mult contează dacă învârţi titirezul tare?
  • Contează mai mult dacă materialul este lucios sau dacă este tare?
  • Contează cât de tare învârţi mai mult decât materialul sau invers?

Roagă un părinte sau un bunic să te ajute să desenezi un grafic pentru rezultatele tale. Trimite-ne o imagine cu tabelul (şi graficele, dacă le ai) şi le vom publica pe site!

Fotografiază-ţi experimentul, trimite-ne fotografiile şi promitem să le publicăm pe site! Pentru detalii vezi Capisci:Fotografii experimente.

Dacă ai încerca acelaşi lucru cu un titirez, fără să-l învârţi, şi el ar păţi la fel: ar cădea la început încet, iar pe urmă din ce în ce mai repede. Însă atunci când îl învârţi, titirezul nu reuşeşte să se mai hotărască în ce parte să cadă! El încearcă tot timpul să cadă, ca şi creionul, însă până să se hotărască în ce parte deja se roteşte atât de mult încât nu mai reuşeşte să cadă aşa cum a vrut. De fapt un titirez chiar cade tot timpul, dar din cauză că se învârte el cade în toate direcţiile deodată, aşa că până la urmă rămâne în picioare.

Ştiu că explicaţia e destul de caraghioasă, dar dacă laşi un titirez să încetinească suficient ai să vezi cu ochii tăi că am avut dreptate. La început, atunci când se învârteşte foarte repede, titirezul stă foarte drept – cade atât de încet şi se roteşte atât de repede încât până la urmă nu reuşeşte să cadă deloc. Când mai încetineşte începi să-l vezi cum cade. Încă nu cade de tot, dar vezi cum începe să se lase într-o parte. Însă se roteşte suficient de repede, iar partea în care cade se învârte odată cu el, aşa că nu cade de tot. Încet-încet, pe măsură ce încetineşte din ce în ce mai tare, începe să se legene din ce în ce mai tare: rotaţia aproape că nu mai e suficient de rapidă ca să-l păcălească. După asta nu mai trece mult şi burta lui atinge masa: acum degeaba mai încearcă să se învârtă, deja a căzut – se mai mişcă un pic pe masă şi apoi se opreşte de tot; deja nu mai e interesant.

Forma

După ce te-ai jucat cu primul titirez ai încercat probabil să învârţi şi alte obiecte la fel – toţi am încercat. N-a ieşit prea bine, nu-i aşa? Titirezul grăsuţ şi îndesat stă bine în picioare atunci când e învârtit, dar un obiect lunguieţ şi subţirel nu stă deloc, ba mai şi zboară în toate părţile atunci când încerci să-l învârţi. De ce oare?

Vezi tu, de fapt obiectele nu vor să facă ceva, ele sunt ca nişte oameni foarte nehotărâţi, care se iau după oricine. Atunci când începi să-l învârţi, titirezul nehotărât ar vrea să cadă, însă vrea să se învârtă mai mult decât vrea să cadă – aşa că nu cade. De căzut vrea tot timpul să cadă la fel de tare. Dar pe măsură ce încetineşte nu prea mai vrea să se învârtă, aşa că e din ce în ce mai hotărât să cadă.

Regulile sunt următoarele:

  • obiectele înalte vor să cadă mai mult decât obiectele scunde
  • obiectele grăsuţe vor să se învârtă mai mult decât obiectele subţirele
  • obiectele ascuţite pot să se învârtă mai mult decât obiectele plate

Aşa că titirezul scund şi grăsuţ e mult mai încântat să se învârtă decât să cadă, în timp ce un creion înalt şi subţirel e mult mai hotărât să cadă decât să se învârtă. Iar din cauza ultimei reguli titirezul e ascuţit în partea de jos: dacă ar fi plat ar încetini foarte repede, aşa că n-ar mai vrea să se învârtă şi ar cădea repede. Ceea ce n-ar fi prea distractiv, nu-i aşa?